Acest studiu este realizat pe porcii de Guinea. S-a demonstrat ca activitatea unei anumite enzime foarte importante in metabolizarea colesterolului din ficat este diminuata la porcii de Guinea care sufera de deficienta de vitamina C.
Acest lucru duce la incetinirea transformarii colesterolului in acizi biliari si cauzeaza astfel acumularea colesterolului in ficat, plasma si artere avand, printre altele, urmatoarele consecinte destul de grave: prelungirea timpului de injumatatire a colesterolului, cresterea formarii calculilor (''pietrelor'')  in vezica biliara precum si schimbari ateromatoase (aterosclerozice) la nivel de artere coronare. 
Mijloacele cele mai eficiente pentru prevenirea acestor modificari sunt dozele de vitamina C care asigura niveluri maxime de stabilitate ale ascorbatului (vitaminei C) in tesuturi. La majoritatea persoanelor hipercolesterolemice cu un nivel scazut de vitamina C, administrarea acidului ascorbic in doze de 500-1000 mg pe zi scade concentratia totala a colesterolului in plasma sanguina.
Acest efect poate fi intarit prin administrarea simultana de sechestranti de acizi biliari, cum ar fi colestiramina sau pectina. In orice forma de terapie hipercolesterolemica (dietetica si / sau farmacologica), trebuie sa se asigure o aprovizionare adecvata cu vitamina C in doze capabile sa creeze niveluri de echilibru a ascorbatului în tesuturile umane.

Dieta umana contine cantitati scazute de acizi grasi polinesaturați omega-3 (PUFA) si cantitati mari de acizi grasi polinesaturati omega-6, despre care s-a raportat ca contribuie la incidenta cancerului.
Studiile epidemiologice au aratat ca un consum ridicat de ulei de peste sau de omega 3 a redus riscul de cancer de colon, pancreatic si endometrial.
Acizii grasi polinesaturati Omega 3 din care face parte acidul docosahexaenoic (DHA), prezinta activitati anticanceroase prin inducerea apoptozei (moartea celulara) unor celule canceroase umane fara a produce toxicitate impotriva celulelor normale.
DHA prezinta un efect inhibitor variabil asupra cresterii celulelor canceroase, in functie de proprietatile moleculare ale celulelor si de gradul de malignitate. Mai mult, DHA a imbunatatit eficacitatea medicamentelor anticanceroase prin cresterea consumului de medicamente si prin suprimarea cailor de supravietuire a celulelor canceroase. 

REFERINTA: 
Int J Mol Sci. 2016 Aug 3;17(8). pii: E1257. doi: 10.3390/ijms17081257.
Docosahexaenoic Acid Induces Oxidative DNA Damage and Apoptosis, and Enhances the Chemosensitivity of Cancer Cells.
Song EA1, Kim H2.

Boala parodontala este una dintre cele mai raspandite probleme de sanatate din lume si este cauza principala a pierderii dintilor la populatia adulta. 
Cele doua subdiviziuni majore sunt gingivita in care boala este limitata la gingie si parodontita in care boala este prezenta atat in ​​tesuturile gingivale, cat si in tesuturile parodontale. ​
Parodontoza este o boala inflamatorie si progresiva care afecteaza tesutul conjuctiv din jurul dintilor al carui rol, intre altele este de a sustine dintii.
Ea este acompaniata de disbioza, adica o modificare a echilibrului florei microbiene bucale, de o dereglare a raspunsului imunitar (inflamatie cronica), de stres oxidativ, de distrugerea periodontiului si de pierderea dintilor.
Stresul oxidativ este definit ca si o disturbare a echilibrului dintre productia de specii reactive de oxigen (care sunt generate de radicalii liberi) si apararea antioxidanta. Pacientii cu boala parodontala se pare ca au un nivel mai ridicat de stres oxidativ si astfel exista o productie mai mare de radicali liberi, precum si o capacitate antioxidanta redusa. Rolul acesteia este de a neutraliza radicalii liberi.
Deficitul de acid ascorbic a fost dovedit a fi un factor de conditionare in dezvoltarea gingivitei. Atunci cand oamenii consuma diete deficitare in acid ascorbic, exista o cresterea a edemului, a rosetii si a gradului de inflamatie a gingiilor. Aceste modificari au fost atribuite unei deficiente a producerii de colagen din vasele de sange gingivale.

Acest studiu cuprinde 2 experimente: unul in care a fost utilizata Coenzima q10 si unul fara Coenzima q10. In grupul care a primit acest antioxidant, doza administrata afost de 0.57 mg/zi ca si supliment.
Dupa un tratament de 6 saptamani, animalele au fost sacrificate, iar sangele si ficatul lor analizate. 
A fost demonstrat faptul ca o dieta alimentara bogata in grasime creste nivelul colesterolului atat in sange cat si in ficat, in ambele cazuri, atat in grupul la care a fost administrata conezima Q10 cat si la animalele care nu au avut aceasta suplimentare! Tratamentul cu atorvastatina (un medicament importiva hipercolesterolemiei) impreuna cu Coenzima Q10 a ameliorat parametrii biochimici, functia hepatica si respiratia mitocondriilor la sobolanii suferinzi de hipercolesterolemie. 
Studiile au concluzionat ca, administrarea combinata a atorvastatinei si a Coenzimei q10 imbunatateste parametrii biochimici, functia hepatica si respiratia mitocondriala la sobolanii cu hipercolesterolemie. Acest efect benefic al CoQ10 trebuie sa fie combinat cu tratamentul cu statine la pacientii cu un nivel ridicat de colesterol.

Distributia geografica a cancerului de colon este similara distributiei geografice istorice a rahitismului.
Cele mai mari rate de deces cauzate de cancerul de colon se intalnesc in zone cu prevalenta ridicata a rahitismului - regiunile cu deficienta de raze ultraviolete pe timp de iarna, in general datorita unei combinatii dintre zonele de latitudine ridicata sau moderata ridicata si o poluare a aerului datorata unui continut ridicat de sulf.
Distributia geografica a ratelor mortalitatii la cancerul de colon evidentiaza rate de mortalitate semnificativ scazute la latitudini mici în Statele Unite si rate semnificativ mai mari in nord-estul industrializat. Nord-estul Americii are o combinatie de latitudine, clima si poluare a aerului care impiedica orice sinteza a vitaminei D pe timpul iernii care dureaza aproximativ 5 luni.
Ratele mortalitatii la cancerul de san la femeile albe cresc, de asemenea, pe masura ce ne distantam de ecuator si sunt cele mai ridicate in zonele cu ierni lungi. 
S-a dovedit ca rata de incidenta a cancerului de colon este invers proportionala cu aportul de calciu. Aceste constatari, care sunt in concordanta cu rezultatele de laborator, indica faptul ca cele mai multe cazuri de cancer de colon pot fi prevenite cu aport regulat de calciu la o doza de 1.800 mg pe zi, intr-un context alimentar, care include 800 UI pe zi (20 micrograme) de vitamina D3.