 Studiile epidemiologice au aratat ca carenta in vitamina D ar fi asociata cu procesul de imbatranire si cu cancerul de colon, dar mecanismele biologice de la baza ale acestor procese nu sunt inca cunoscute.
Bolile inflamatorii intestinale reprezinta unul dintre factorii de risc pentru cancerul de colon. Acest studiu investigheaza daca carenta in vitamina D are un impact pe celulele din colon la soarecii de 10 luni. Rezultatele au aratat ca, soarecii care prezinta o carenta in vitamina D au dezvoltat o inflamatie significativa la nivel de colon, incluzand scurtarea lungimii colonului, o structura musculara mai subtire si dezorganizata si o infiltrare cu celule inflamatorii. Prejudiciile aduse ADN-ului, senescenta celulara si producerea unor substante inflamatorii denumite citokine asociate cu procesul de degenerare, sunt factori care au crescut semnificativ la soarecii care au prezentat o carenta in vitamina D. Mai mult decat atat, nivelul speciilor reactive de oxigen au crescut de asemenea semnificativ, in timp ce expresia genelor antioxidante a scazut. Toate aceste rezultate, luate impreuna, au demonstrat ca deficitul in 1,25 (OH) 2D3 poate induce inflamatia colonului, care la randul ei poate rezulta din cresterea stresului oxidativ si din deteriorarea ADN-ului. Ulterior, se induce senescenta celulara si supraproductia de factori care se secreta datorita acestui proces de senescenta. 1,25 (OH) 2D3 poate juca un rol important in prevenirea dezvoltarii si a progresiei inflamatiei colonului si a cancerului de colon.  Suplimentarea cu 200 micrograme/zi a fost evaluata intr-un studiu dublu-orb, randomizat si controlat placebo. Intentia a fost sa se testeze sarcina virala cu virusul HIV1 si numarul CD4 (o forma de globule albe) dupa 9 luni de administrare a seleniului.
REZULTATE: Din cei 450 de pacienti seropozitivi care au participat la studiu, 262 au inceput consumul de seleniu si 174 l-au terminat dupa 9 luni. Nu a fost depistata nici o reactie adversa. Concentratia serica de seleniu a crescut considerabil la pacientii care au utilizat suplimentele, dar nu la cei care au consumat placebo si ca nivele mai ridicate de seleniu sunt asociate cu scaderea incarcaturii virale HIV 1 si cu cresterea numarului de CD4. Pacientii la care nivelul de seleniu a fost mai mic decat 26.1 microg/L au avut o slaba reactie la tratament, o incarcatura virala mai mare si un numai scazut de CD4. In contrast, cei care au urmat suplimentarea cu seleniu, si a caror nivel seric a fost mai mare decat 26.1 microg/L, au demonstrat un raspuns mai mare la tratament, fara schimbare in incarcatura virala si o crestere a numarului leucocitelor CD4. CONCLUZII: Suplimentarea zilnica cu seleniu poate suprima progresia incarcaturii virale cu HIV1 si ameliorarea numarului leaucocitelor CD4. Aceste rezultate arata ca suplimentarea cu seleniu poate fi utilizata ca si o terapie adjuvanta sigura, simpla si ieftina in cadrul infectiei cu HIV. REFERINTA: Arch Intern Med. 2007 Jan 22;167(2):148-54. Suppression of human immunodeficiency virus type 1 viral load with selenium supplementation: a randomized controlled trial. Hurwitz BE1, Klaus JR, Llabre MM, Gonzalez A, Lawrence PJ, Maher KJ, Greeson JM, Baum MK, Shor-Posner G, Skyler JS, Schneiderman N.  Melatonina poseda proprietati antioxidante, de captare a radicalilor liberi si de stimulare a functiilor imune prin cresterea activitatii fibroblastelor si prin regenerarea osului. . Scopul acestui studiu a fost de a examina posibilele legaturi dintre nivelurile salivare de melatonina si severitatea bolii parodontale cu ajutorul indicelui parodontal comunitar (IPC). METODE: 37 de pacienti cu diferite grade de boala parodontala au fost studiati. Au fost masurate la fiecare pacient concentratiile plasmatice si salivare ale melatoninei (prin radioimunotestare), raportul melatonina salivara / melatonina plasmatica si nivelul indicelui parodontal. REZULTATE: Datele au aratat ca exista o corelatie semnificativa intre raporturile indicelui parodontal comunitar (IPC) si nivelele salivare/plasmatice ale melatoninei. Mai mic este nivelul de melatonina, mai grav este indicele parodontal. Aceasta constatare sugereaza ca melatonina poate actiona ca un protector impotriva radicalilor liberi produsi de bolile parodontale inflamatorii. CONCLUZII: Nivelul melatoninei din saliva variaza in functie de gradul bolii parodontale. Mai mult creste gradul de gravitate a bolii parodontale, mai mult scade nivelul de melatonina din saliva, ceea ce indica faptul ca melatonina poate actiona pentru a proteja organismul de agresiunea externa bacteriana. Prin urmare, melatonina poate fi un tratament potential valoros in tratamentul bolilor parodontiului. REFERINTA:
J Periodontol. 2006 Sep;77(9):1533-8. Relationship between salivary melatonin and severity of periodontal disease. Cutando A1, Galindo P, Gómez-Moreno G, Arana C, Bolaños J, Acuña-Castroviejo D, Wang HL. |
AVIZ IMPORTANT:
Acest website trebuie utilizat doar in scopul obtinerii de informatii pentru intelegerea cat mai buna a starii dvs. de sanatate. Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul acestui site trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. Site-ul nostru nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Arhive
Août 2017
|
Flux RSS